„Please, please me”, primul Beatles

Calendarul muzical al zilei de marți, 22 martie, marchează un eveniment crucial pentru istoria secolului 20, un punct de cotitură… pentru că nimic din muzică nu a mai fost la fel dupa aceea.

Articol editat de Alina Vingan, 22 martie 2016, 06:00

The Beatles editeaza pe 22 martie 1963 „Please, please me”, primul album oficial, în celebrele studiouri EMI din Londra. Opt dintre cele 14 cântece poartă semnatura cuplului Lennon-McCartney, celelalte şase fiind preluările unor hituri semnate de Arthur Alexander, Carole King sau Luther Dixon.

E momentul de explozie al unui fenomen planetar care a purtat numele de Beatlemania, fenomen care l-a facut pe McCartney să spună că într-o buna zi, muzica noastră va fi cântată în marile filarmonici din lume aşa cum astăzi se cântă Bach sau Beethoven.

Normele tehnice de calitate din Marea Britanie prevedeau doar 7 piese, scurte pe o faţă de disc, fapt care l-a pus puţin în dificultate pe George Martin, producătorul trupei, să aleagă dintre cele 300 de cântece aflate în repertoriul Beatles în 1963.

„Please, please me” a fost înregistrat într-un timp record de 13 ore, fără suprapuneri şi artificii tehnice, fiind foarte apropiat de soundul pe care formaţia îl avea în concert. În acea perioadă, The Beatles cântau regulat în clubul The Cavern din Londra şi ispaşieră şi un exil interesant la Hamburg.

Discul se deschide cu piesa „I saw her standing there„, piesa scrisă în principal de McCartney despre prietena sa adolescentă Celia Mortimer.

Revista The Rolling Stones Magazine plasează albumul „Please, please me” pe poziţia 39 în clasamentul celor mai bune 500 de discuri din istorie.

Albumul conţine piese care şi astăzi se rotesc cu succes în playlisturile radiourilor fm, Love me do sau PS. I Love You sunt compoziţii Beatles obligatorii însă şi preluarea după „Twist and Shout” a întrecut mult în popularitate varianta originală.

Chiar dacă au trecut 53 de ani, îndrăznesc să vă urez audiţie plăcută astăzi când albumul se poate asculta pe cel puţin 20 de suporturi sonore diferite.

Tudor Runcanu