Ascultă Radio România Cluj Live

Să punem sedila pe a şi pe s

Geniul lui Brâncuşi consta în a şti să caute adevărata sursă a formelor pe care se simţea capabil să le creeze, caracteriza Mircea Eliade contribuţia singulară a sculptorului român la arta modernă.

Să punem sedila pe a şi pe s
Foto: Un regizor britanic lucrează la un film despre Constantin Brâncuşi

Articol de , 19 februarie 2016, 06:00 / actualizat: 20 februarie 2016, 12:25

La 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, 19 februarie devine de anul acesta sărbătoare naţională, potrivit unui act normativ publicat la sfârşitul lui 2015. O nouă sărbătoare naţională e dincolo de gesturi festiviste sau de conformitate un bun prilej pentru a ne întreba cum păstrăm puţinele opere rămase în ţară (cu precădere de tinereţe), ce face statul român pentru conservarea ansamblului de la Târgu Jiu, sau cu dreptul de preempţiune la achiziţionarea sculpturii Cuminţenia pământului? La peste un secol de la naşterea artistului relaţia cu autorităţile române rămâne ambiguă.

Prima comandă din ţară, bustul lui Carol Davila, la recepţia din 1903, a fost primit de comisie cu comentarii negative cerând micşorarea nasului, sau schimbarea poziţiei epoleţilor. Înfuriat, Brâncuşi pleacă fără să mai primească jumătatea a doua din banii cuveniţi.   Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine şi pe care simţeam că creşte, an de an şi de câţiva în rând, a izbucnit năvalnic şi nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă… şi dus am fost, pomenind de mama lor.[4]

Patriarhul sculpturii moderne, zeul ţăran născut la Hobiţa în Gorj, a lăsat moştenire Parisului, în care a  ajuns într-o zi de 14 iulie 1904, un muzeu care reproduce atelierul din impasse Ronsin în arondismentul 14.  Atelierul său parizian, donat statul francez în 1957 la moartea artistului cu condiţia păstrării lui ca muzeu, după câteva schimbări de sediu, a fost reconstruit pe esplanada din faţa Centrului Pompidou în 1997. Pe fronton scrie doar Brancusi, fără diacritice, fără prenume. Toată lumea citeşte fonetic, Brancuzi. Aşa e cunoscut Brâncuşi lumii întregi.

Artistul, însă, care a căutat o viaţă, şi a ajuns la esenţa formei, continuă să alimenteze şi să inspire generaţii de artişti.  Mircea Cantor, artist român  expus astăzi în colecţia permanentă de la Centre Pompidou îşi doreşte o intervenţie artistică pe frontonul atelierului. Să pună diacriticele pe a şi pe s, să redea lumii conştiinşa identităţii româneşti a artistului universal Constantin Brâncuşi.

 

Oana Cristea Grigorescu

 

18 ani de existență a Mitropoliei Clujului
Cultural sâmbătă, 23 martie 2024, 00:00

18 ani de existență a Mitropoliei Clujului

Evenimentul naşterii noii mitropolii transilvănene este ancorat în viziunea şi voința istorică exprimată de Sfântul Andrei Şaguna, de...

18 ani de existență a Mitropoliei Clujului
Ziua Porților Deschise la teatru
Cultural vineri, 22 martie 2024, 12:16

Ziua Porților Deschise la teatru

Programul de anul acesta se adresează tuturor categoriilor de vârstă, incluzând activități diverse atât pentru cei mari, cât și pentru cei...

Ziua Porților Deschise la teatru
50.000 de volume din Biblioteca Brukenthal pot fi găsite online
Cultural joi, 21 martie 2024, 16:46

50.000 de volume din Biblioteca Brukenthal pot fi găsite online

Biblioteca Brukenthal are o colecţie de peste 280.000 volume, dar acestea se puteau consulta doar la sediu, prin căutarea în fişele de hârtie....

50.000 de volume din Biblioteca Brukenthal pot fi găsite online
Protest la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Cultural marți, 19 martie 2024, 18:04

Protest la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău

Revendicările vizează creşterea salariilor pentru lucrătorii din muzee şi biblioteci astfel încât să dispară discriminarea salarială între...

Protest la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Cultural marți, 19 martie 2024, 11:41

Radio Cluj la 70 de ani: Naraton 1954-2024

Volumul apare la Editura Școala Ardeleană, sub egida Cercului „Hertziana” al seniorilor din Radio Cluj și a Uniunii Ziariștilor...

Radio Cluj la 70 de ani: Naraton 1954-2024
Cultural marți, 19 martie 2024, 06:00

Orchestra Regală de Tineret se aude la Cluj-Napoca

Aceasta se va afla sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu și va fi mentorată de maestrul Cristian Mandeal.   S-au...

Orchestra Regală de Tineret se aude la Cluj-Napoca
Cultural luni, 18 martie 2024, 19:08

Maratonul Bach, la a treia ediție

Astfel, joi, 21 martie 2024, de ziua compozitorului Johann Sebastian Bach, în Biserica Luterană Pietati din Cluj-Napoca va avea loc cea de-a treia...

Maratonul Bach, la a treia ediție
Cultural luni, 18 martie 2024, 17:26

FALSTAFF, spectacol caritabil în campania ”Artiștii pentru artiști”

Teatrul de Nord se alătură și anul acesta Campaniei Naţionale „Artiştii pentru artişti”, care este un stimulator al solidarităţii de...

FALSTAFF, spectacol caritabil în campania ”Artiștii pentru artiști”