Ascultă Radio România Cluj Live

Horia Hulubei – seniorul atomiştilor români

Astăzi vi-l prezentăm pe Horia Hulubei, savantul care, în prima jumătate a secolului trecut, a creat şcoala de fizicieni atomişti din România şi a înfiinţat Institutul de Fizică Atomică Turnu Măgurele.

Horia-Hulubei
Foto: Horia-Hulubei

Articol editat de Carmen Sas, 17 decembrie 2015, 10:42

Seniorul atomiştilor români şi-a început studiile primare şi liceale la Iaşi, orașul natal. După bacalaureat, pe care l-a luat „Magna cum laude”, s-a înscris la cursurile Facultăţii de Ştiinţe a Universitatii “Al.I.Cuza”, unde urma să studieze fizica şi chimia. Studiile i-au fost întrerupte de intrarea României în primul război mondial, în care a luptat ca infanterist și aviator. Avansat la gradul de sublocotenent, a luat parte la luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917. A reuşit să-şi reia studiile abia în anul 1922, iar în 1926 si-a luat licenţa în ştiinţe fizico-chimice.

După absolvirea facultăţii, Horia Hulubei a obţinut o bursă de stat, pe baza căreia a plecat la studii la Paris, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona. În perioada în care studia în Franţa, Horia Hulubei a primit Premiul Fossignon, fapt care i-a adus şi titlul de membru corespondent al Academiei Române.

În 1933 şi-a luat doctoratul cu o teză privitoare la “Efectul Comptom Multiplu”, studiile sale fiind apreciate de Maria Skłodovska – Curie. Ajunge director de cercetări la Universitatea din Paris, fiind în contact cu marii titani ai ştiinţei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. În perioada 1927 – 1938, Horia Hulubei activează alternativ în ţară, la Universitatea din Iaşi şi la Paris. Înfiinţează, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, primul Laborator de structura materiei din România. Tot în acea epocă, Hulubei a început să se implice în studii privitoare la metalele radioactive, iar la Sorbona a avut ocazia să lucreze la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume.

În 1937, avand déjà o remarcabilă activitate internaţională, Horia Hulubei a fost principalul organizator al celebrului “Palat al Descoperirilor” de la Paris .

Împreună cu fiziciana Yvette Cauchois, Hulubei iniţiază cercetări care conduc la primele rezultate privind descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al elementelor. Folosind aparatul de rezoluție înaltă cu raze X, cei doi savanți au analizat polucitul și au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele de Moldaviu pentru noul element, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care nu a fost de acord cu metodele de cercetare aplicate. Controversata dispută s-a încheiat cu recunoașterea descoperirii elementului cu numărul de ordine 87 de fiziciana franceză Marguerite Perey, care i-a dat numele Franciu.

În 1939, Hulubei revine definitiv în ţară, iar în 1940 este numit profesor plin la Catedra de Structura materiei de la Universitatea din Bucureşti, instituţie unde a fost rector în perioada 1941-1944. A fost primul director al Institutului de Fizică al Academiei, pe care l-a condus până în 1968, în 1955 fiind ales membru titular al Academiei Române.

Citiţi articolul integral AICI.

 

Constantin Silvestri
Eu aleg-100 romani marți, 15 decembrie 2015, 08:24

Constantin Silvestri – unul dintre cei mai mari compozitori români

S-a născut la București în anul 1913 și a murit la Londra în 1969. A fost dirijor, compozitor și pianist român dar s-a stabilit în Anglia din...

Constantin Silvestri – unul dintre cei mai mari compozitori români
Dr. Corneliu E. Giurgea – românul care a sintetizat piracetamul
Eu aleg-100 romani luni, 14 decembrie 2015, 08:21

Dr. Corneliu E. Giurgea – românul care a sintetizat piracetamul

Dr. Corneliu E. Giurgea s-a născut la 6 ianuarie 1923 în Bucureşti, a absolvit în 1949 Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi a...

Dr. Corneliu E. Giurgea – românul care a sintetizat piracetamul
brauner
Eu aleg-100 romani duminică, 13 decembrie 2015, 09:56

Victor Brauner – un fenomen al picturii suprarealiste româneşti

Pictorul despre care se afirmă că este al doilea, după Brâncuşi, în ordinea celor mai bine cotaţi plasticieni români ai tuturor timpurilor,...

Victor Brauner – un fenomen al picturii suprarealiste româneşti
Constantin Noica
Eu aleg-100 romani sâmbătă, 12 decembrie 2015, 10:31

Constantin Noica – creator român de şcoală şi sistem filozofic

La începutul anilor 80 ai secolului trecut, Păltinişul se transforma într-un adevărat loc de pelerinaj pentru numeroşi tineri intelectuali...

Constantin Noica – creator român de şcoală şi sistem filozofic
Eu aleg-100 romani vineri, 11 decembrie 2015, 09:38

Ion Basgan – povestea celei mai valoroase invenţii româneşti

Povestea celei mai valoroase invenţii româneşti începe în 1902, la Focşani unde se naşte Ion Basgan, fiul unui preot remarcabil în...

Ion Basgan – povestea celei mai valoroase invenţii româneşti
Eu aleg-100 romani joi, 10 decembrie 2015, 09:52

George Emil Palade – cel mai bun „cercetător american în biologia celulară, născut-român”

George Emil Palade, copilul genial născut în Iaşi, studentul briliant, medicul energic (precum un ventricul al unei inimi tinere), remarcat la...

George Emil Palade – cel mai bun „cercetător american în biologia celulară, născut-român”
Eu aleg-100 romani miercuri, 9 decembrie 2015, 08:26

Gogu Constantinescu – unul dintre cei 17 titani care au revoluţionat ştiinţa

Inventator al unei noi ştiinţe – sonicitatea, Gogu Constantinescu este considerat savantul fără de care piloții britanici nu ar fi putut...

Gogu Constantinescu – unul dintre cei 17 titani care au revoluţionat ştiinţa
Eu aleg-100 romani marți, 8 decembrie 2015, 10:21

Nichita Stănescu – lider al neomodernismului românesc

“Sensul iubirii”, aparut in ianuarie 1961, pe cand poetul avea 27 ani, este intampinat de cronici pozitive semnate Nina Cassian, Eugen Simion sau...

Nichita Stănescu – lider al neomodernismului românesc