Revoluția iertată, Mineriada niciodată

Ministerul Public a anunţat la finele săptămânii trecute că procurorii de la Parchetul Militar au decis clasarea dosarului Revoluţiei din Decembrie 1989.

Articol editat de cristina.rusu, 27 octombrie 2015, 06:00

Decizia Parchetului General a provocat revolta asociaţiilor de revoluţionari din toată ţara.

În decembrie trecut, preşedintele de atunci al CJ Cluj, Vakar Istvan, decerna titluri oficiale de recunoaştere a meritelor unor asociaţii de revoluţionari.

Mi se pare perfect normal de a-i onora pe aceia care au fost la momentul potrivit în locul potrivit şi au riscat. Bineînţeles, trebuie să cinstim şi memoria celor care au căzut în acele momente.

Din păcate, cinstirea eroilor şi a victimelor din ’89 se face astăzi prin închiderea dosarelor Revoluţiei!

Printre motivele invocate de procurori regăsim: împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, existenţa autorităţii de lucru judecat, inexistenţa unor fapte sau neincluderea lor în legea penală şi amnistierea, între timp, a unora dintre infracţiuni.

Decizia apare cu atât mai ciudată cu cât, în paralel, au fost redeschise dosarele mineriadei din iunie 1990, iar faptele comise atunci sunt încadrate la categoria crime împotriva umanităţii.

Fireşte că o crimă rămâne crimă, dar e cel puţin dubios faptul că cei 4 morţi din iunie 1990, cât e cifra oficială, sau 100 de morţi, cât s-a vehiculat la acea vreme, sunt consideraţi victime ale unor crime împotriva umanităţii, pe când cele 1000 de vieţi pierdute în decembrie 1989 sunt puse pe acelaşi plan de gravitate cu accidentele rutiere.

Este inadmisibil să nu respectăm măcar recomandările CEDO, recomandările instituţiilor europene, pentru că s-au comis crime în decembrie 1989! Cât timp s-a aflat Ceauşescu la putere au murit 179 de oameni, dar după ce s-au instalat neocomuniştii au apărut peste 900 de victime. Au fost câteva procese, la Cluj şi la Timişoara, dar la Bucureşti n-a fost nici un proces, deşi acolo au murit cei mai mulţi, peste 500. Nici procesele de la Sibiu n-au fost definitivate. (Aurel Coltor, Asociaţia Pentru Adevărul Revoluţiei Cluj)

Viorel Luca, de la Asociaţia Luptătorilor 21 decembrie 1989 Cluj, nu poate fi de acord cu întorsătura lucrurilor:

Noi nu suntem de acord cu prescrierea faptelor de acest gen. Ele n-ar trebui să fie niciodată prescrise.

Trebuie spus că, iniţial, au existat 4544 dosare penale legate de zilele Revoluţiei, din care 317 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.

În întreaga ţară au fost trimişi în judecată 275 de inculpaţi, din care 87 civili. Condamnări, însă, au fost extrem de puţine.

Dan Horea

Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.