Situația căminelor de bătrâni din Transilvania
Multe persoane vârstnice nu se pot descurca singure şi apelează la cămine pentru bătrâni. Contra unei sume de bani plătită lunar, oamenii primesc găzduire pe o perioadă nedeterminată, hrană, întreţinere şi asistenţă medicală.
Cel mai modern cămin public de bătrâni din Transilvania funcţionează în localitatea clujeană Câţcău.
Centrul s-a extins cu 25 de camere cu câte 2 paturi şi 11 băi, iar sediul vechi s-a reabilitat. Toată investiţia a valorat aproximativ 1 milion de Euro.
Un cămin cu aproximativ 60 de locuri pentru persoanele vârstnice va fi înfiinţat şi în Satu Mare, la iniţiativa Parohiei Romano-Catolice. Proiectul va fi derulat prin intermediul Organizaţiei Caritas, iar căminul va fi amenajat în imobilul fostei Secţii de Psihiatrie a Spitalului Judeţean, retrocedat cu cinci ani în urmă Parohiei Romano-Catolice.
Pe lângă construirea şi dotarea căminului de bătrâni, Caritas Satu Mare va asigura şi resursele financiare pentru funcţionarea acestuia, în anii următori dării în folosinţă. Lucrările vor începe la sfârşitul acestui an.
Despre situația căminelor de bătrâni din Transilvania vorbim luni, 25 mai, la Subiectul Ziliei.
Articol editat de camelia.veltan, 25 mai 2015, 07:00 / actualizat: 25 mai 2015, 15:45
Redacţia
…………………………………………………………………………………………………………………….
SATU MARE
Singurul centru privat pentru îngrijirea vârstnicilor din judeţul Satu Mare se află în comuna Păuleşti. Centrul Sf. Ioan a fost ridicat cu trei ani în urmă de familia Avaşi, care a cheltuit aproape o jumătate de milion de euro pentru realizarea investiţiei.
Centrul de batrani Sf. Ioan
Centrul are o capacitate de 34 de locuri distribuite în 14 camere cu grupuri sanitare proprii. Suma achitată lunar de fiecare beneficiar este între 160-180 de lei.
În subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare se află cinci centre pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, care au în total 445 de locuri. Două dintre acestea – unul în Satu Mare, altul în municipiul Carei – oferă servicii de îngrijire pentru persoane adulte cu handicap mintal.
……………………………………………………………………………………………………………….
CLUJ
În judeţul Cluj există, în prezent, 16 case de bătrâni acreditate: două în administrarea statului şi 14 aparţinând unor ONG-uri.
Numărul mediu lunar de persoane internate în aceste centre socio-medicale a fost, anul trecut, de 500.
Cât sunt ele de bine puse la punct, asta trebuie să constate fiecare aparţinător care doreşte să-şi interneze părinţii sau alte rude.
Juhos Marton administrează un astfel de cămin şi ne dă câteva sfaturi:
Trebuie verificat mai întâi dacă acel cămin are acreditare. Apoi, mare atenţie la programul de vizitare a pacienţilor. Nu recomand căminele unde vizitarea este limitată, ceva nu e în regulă cu ele. De asemenea, contează mult frecvenţa cu care pacienţii sunt vizitaţi şi consultaţi de un medic. In sfârşit, calitatea personalului, care trebuie să aibă răbdare cu bătrânii şi să-i servească prompt cu tot ceea ce au nevoie.
Dr. Szentogotai Lorand este un cunoscut medic şi filantrop clujean, care oferă asistenţă bătrânilor din două astfel de cămine. L-am întrebat ce boli sunt mai frecvente acolo:
Din păcate, cele mai frecvente sunt bolile psihice. Din 103 pacienţi 70 la sută suferă de demenţă. Mai trist e că majoritatea sunt foşti intelectuali.
Interesant e că, de fapt, nu există reglementări limpezi care să impună anumite dotări şi încadrări cu personal în casele de bătrâni. Paula Nicoară, de la Agenţia pt. Plăţi şi Inspecţie Socială Cluj:
Nu există nici un act normativ care să spună că, la atâţia pacienţi, este obligatoriu să ai atâtea asistente medicale şi atâţia medici.
Direcţia de sănătate Publică verifică, normal, şi căminele de bătrâni. Dr. Mihai Moisescu Goia:
În acest an am controlat 13 cămine, iar cele mai frecvente abateri constatate se refereau la lipsa afişării reţetelor şi a gramajului alimentelor, neefectuarea la timp a igienizării, dezinsecţiei şi a deratizării, amenajarea defectuoasă a spaţiilor pentru depozitarea deşeurilor.
Un lucru trebuie menţionat: toate căminele de bătrâni sunt obligate să capete o nouă licenţiere până la finele acestui an. Ocazie cu care se vor face controale amănunţite şi, sperăm, se va cerne grâul de neghină.
…………………………………………………………………………………………………………………
BISTRIȚA NĂSĂUD
În judeţul Bistriţa-Năsăud există un număr de 7 unităţi autorizate, care oferă servicii sociale pentru persoanele vârstnice. Trei dintre acestea sunt private şi sunt situate la Bistriţa, Beclean, respectiv în comuna Matei; un centru rezidenţial pentru bătrâni, situat în localitatea Cuşma este administrat de protopopiatul ortodox Bistriţa, prin filiala Bistriţa a Fundaţiei Filantropia, iar alte două sunt administrate de Primăria Bistriţa, respectiv DGASPC BN, la Nuşeni. În fine, o altă unitate medico-socială pentru bătrâni se află la Teaca, în clădirea fostului spital.
Centrul pentru persoane vârstnice de la Nuşeni are 50 de locuri, care în acest moment nu sunt ocupate în totalitate. Costul mediu la acest centru este de 500 de lei pe lună, iar accederea se face pe baza unui dosar, care trebuie aprobat de DGASPC Bistriţa-Năsăud.
Centrul rezidenţial pentru persoane vârstnice de la Cuşma are o capacitate de 40 de locuri şi a costat 3,1 milioane lei. El a fost construit în cadrul unui proiect cu finanţare europeană pe măsura 322 de către Primăria Comunei Livezile. După finalizarea construcţiei, aceasta a încheiat un contract de participaţiune cu filiala Bistriţa a Fundaţiei Filantropia din Cluj, care se ocupă de administrarea acestui centru rezidenţial.
În clădirea fostului spital de la Teaca funcţionează şi o unitate medico-socială cu 14 paturi, finanţată de Ministerul Sănătăţii prin CJAS BN, pentru serviciile medicale oferite pacienţilor şi, parţial, de Primăria Teaca, din fondurile căreia sunt plătite utilităţile. Pacienţii plătesc o sumă de 600 de lei pe lună, iar cazurile sociale sunt susţinute de primăriile pe raza cărora îşi au aceştia domiciliul.
………………………………………………………………………………………………………………………………………
