Cel mai mare spital privat de recuperare din ţară în judeţul Cluj
Articol editat de dan.mosoiu, 18 aprilie 2015, 00:43 / actualizat: 28 decembrie 2015, 15:08
O curte mare, îngrijită. De undeva, dinspre adăpostul animalelor, se aude un lătrat de câine. Patrupedul simte omul străin care a intrat în ogradă. Femeia în vârstă stă în faţa cuptorului de pâine. Îmi cer scuze că o deranjez. Scot din buzunar reportofonul. Se poate? Zi, drăguţule!
– Ştiţi că se construieşte un spital privat aici la dumneavoastră, în Suceagu? Ce părere aveţi?
– Tare bună părere avem, că-s bătrână şi poate om ajunge şi noi acolo. Tineretul unde să lucreze şi noi, bătrînii, unde să merem…
Pe vârful unui deal din Suceagu se ridică impunătoare o clădire de 5 etaje. Încă se mai lucrează la mici finisaje. În jurul clădirii, pe o suprafaţă de aproape 6 hectare, câţiva muncitori tasează terenul şi plantează pomi. Aici va funcţiona, în curând, cel mai mare spital privat de recuperare din România. Cristina Petruţ, directorul comercial al spitalului Polaris Medical ne oferă amănunte:
Spitalul este prevăzut cu 200 de paturi, dintre care 180 de paturi vor fi destinate recuperării medicale. Vorbim de recuperare cardiovasculară, neurologică, psihiatrică, îngrijiri paliative şi recuperare medicală. De asemenea, spitalul va oferi şi servicii în regim ambulator şi spitalizare de zi. Un lucru important este faptul că asigurăm şi servicii conexe medicale, printre care logopedie, consiliere psihiatrică, consiliere antitabac şi multe altele. Spitalul este amplasat într-un cadru natural deosebit, pe aproape 6 hectare, ceea ce le permite pacienţilor să-şi petreacă timpul în natură. Este un mediu propice relaxării.
La finalizarea proiectului suma investită va ajunge la 10 milioane de euro. În Consiliul Local al comunei Baciu au existat discuţii legate de introducerea gazului metan şi a apei potabile în satul Suceagu, ca şi cum această investiţie ar fi fost un favor făcut spitalului. Primarul Florin Mureşan spune că autoritaţilor locale li s-a solicitat doar asfaltarea unui drum de 300 de metri.
Să nu înţeleagă lumea greşit: gazul şi apa nu sunt aduse pentru acest spital, sunt aduse pentru cetăţenii acestei localităţi. Dacă spitalul şi-a tras o conductă şi a făcut investiţia pe banii lui, nu putem să-l oprim. La fel şi cu gazul. Nu poate spitalul să-şi aducă gazul numai pentru el. Studiul de fezabilitate s-a făcut pentru trei localităţi din comună, nu doar pentru Suceagu. Înspre spital, avem două drumuri. Primul este o problemă de litigiu pe care trebuie să şi-o rezolve spitalul cu persoanele respective, iar celălalt este un drum de 300 de metri pe care îl vom asfalta, pentru că aparţine comunei Baciu. Avem o bună colaborare cu spitalul, ne bucură faptul că au investit la noi în comună. Până la urmă de acest lucru vor beneficia cetăţenii comunei şi în special cei din localitatea Suceagu.
Pentru locurile de muncă anunţate de conducerea spitalului (infirmiere, asistente, recepţie, fochist, electrician, instalator şi multe altele) există deja o concurenţă acerbă.
Cristina Petruţ:
Am primit aproximativ 900 de cereri, şi aici vorbim de toate posturile din spital. Vor fi angajate, într-o primă etapă, peste 300 de persoane.
Ce spun sătenii din Suceagu?
Este foarte bine, pentru localnici, e aproape. Mă gândesc că o să fie foarte multă lume angajată aici.
E bine pentru noi, sper să avem un loc de muncă. Sper să fiu angajat. Nu în spital, pe lângă spital.
E o idee foarte bună. Vor fi locuri de muncă, mai ales dacă o să angajeze oameni de aici, din sat.
Este un lucru foarte bun, o să avem locuri de muncă. În plus, am auzit că o să fie un spital foarte performant.
Conducerea spitalului s-a orientat în alegerea viitorilor angajaţi înspre locuitorii din Suceagu şi din satele învecinate, cărora le-a oferit inclusiv cursuri gratuite de calificare. Revenim la directorul comercial Cristina Petruţ.
Pentru locuitorii din Suceagu, şi nu numai pentru ei, am oferit cursuri de calificare. În special, împreună cu Ordinul Asistenţilor şi a Moaşelor din Cluj, am organizat cursuri de infirmiere. Ştiu că destul de multe persoane din Suceagu au participat la aceste cursuri. De asemenea, avem persoane la recepţie angajate din Suceagu, personal tehnic… Am încercat să le oferim celor din localitate posibilitatea să se angajeze. Spitalul este construit, practic, în satul lor.
De cursurile de calificare pentru infirmiere a beneficiat şi doamna Daniela Sabău, care locuieşte chiar în Suceagu. Până mai ieri era vânzătoare.
Cursurile le-am început acum, nu de mult. Este vorba despre rolul infirmierei în ajutarea persoanelor spitalizate şi de îndeplinirea activităţilor cotidiene. Este o mare oportunitate pentru mine, dar şi pentru locuitorii din sat, pentru că vor fi foarte multe locuri de muncă. Sperăm să fie bine!
Spitalul, care va fi deschis în jurul lunii iunie, beneficiază deja de cadre medicale superspecializate, de aparatură medicală de ultimă generaţie, dispune de restaurant, cofetărie, coafor, sală multifuncţională şi multe spaţii de relaxare, în clădire, dar şi în jurul ei. Sigur, vă veţi întreba, cum m-am întrebat şi eu, cine îşi va permite să suporte costurile internării într-un astfel de spital privat?
Ne dorim să intrăm în relaţii contractuale cu CAS-ul, ceea ce înseamnă că o parte din costurile unei internări într-un spital privat, cum este spitalul Polaris, vor fi decontate din fondul de asigurări de sănătate. Noi ne-am gândit să oferim pacienţilor pachete, pachete pentru internare, în funcţie de patologia acestora. Fiind un spital de boli cronice, spitalizarea, în general, durează între 12 şi 14 zile. Şi atunci am gândit un pachet în care pacientul va avea foarte multe servicii medicale incluse. E vorba de o evaluare multidisciplinară a pacienţilor. Vor fi nişte servicii complete. Evident, când am „construit” aceste pachete, am luat în calcul puterea de cumpărare a populaţiei din această zonă, astfel încât să oferim acces unui număr cât mai mare de pacienţi la serviciile noastre medicale. (Cristina Petruţ, directorul comercial al spitalului Polaris Medical.)
La ieşirea din satul Suceagu, un om între două vârste mătura strada. Terminase curăţenia în ogradă, în faţa casei, pe şanţ. Probabil că nu-i plăcea strada murdară, aşa că o mătura. Ne-am oprit pentru un ultim dialog.
– Ştiţi că aici, la dumneavoastră în sat, se construieşte un spital?
– Ştiu, doară…
– Şi ce părere aveţi?
– Bună!
– Nu v-aţi gândit să vă angajaţi acolo?
– Mi-am pus „visiul” acolo, d-apoi nu ştiu dacă se aprobă. Eu sper, ce să zic…
– E multă lume care doreşte să se angajeze la spital?
– Foarte multă!
– Vă doresc noroc! Sper să vă angajeze. Înainte cu ce vă ocupaţi, ce făceaţi?
– D-apoi nu prea aşa multe…
Dan Moşoiu
Foto: Radio Cluj
