Ascultă Radio România Cluj Live

Sărbătoarea şi calitatea vieţii noastre

Calitatea trăirii noastre umane se oglindește perfect în felul în care ne raportăm la sărbătoare, privită ca evenimentul ce rupe ordinea firească a lucrurilor și a curgerii timpului și reașează relațiile dintre oameni la un alt nivel. Pe lângă faptul că sărbătoarea transfigurează timpul și îl transformă într-unul al bucuriei, ea ar trebui să schimbe în aceeași măsură și omul, transformându-l din individ, într-un om al comuniunii și al deschiderii spre semenii săi.

Sărbătoarea şi calitatea vieţii noastre
Foto: Bogdan Ivanov

Articol de Bianca Câmpeanu, 3 aprilie 2015, 06:00 / actualizat: 3 aprilie 2015, 8:07

Trăită de cele mai multe ori superficial, sărbătoarea dă expresie mai mult bucuriilor egoiste și a lipsei de măsură, decât sentimentului reconfortant al regăsirii de sine revărsată spre aproapele, într-o stare de fericită comuniune și prietenie sfântă. Judecând lucrurile în profunzime, în sărbătoare nu îți mai aparții, ci ești chemat spre întâlnirea cu ceilalți, ea devenind astfel timpul bucuriei regăsirii oamenilor de lângă noi.

Mai departe se poate spune și că masa festivă, care însoțește obligatoriu sărbătoarea, trebuie privită nu doar ca pe un bun prilej de a mânca, ci mai ales ca pe un simbol al iertării, al împăcării, al păcii, al bucuriei regăsirii oamenilor laolaltă în jurul aceleiași mese, față către față, ochi către ochi, inimă către inimă, speranță către speranță. Privită ca un moment al deschiderii și încrederii sufletești, masa de Paşti devine din simplă mâncare, bucurie și comuniune de daruri, din revedere, adevărată întâlnire. În mod paradoxal, masa festivă de Paşti se serbează în lipsa sărbătoritului sau chiar fără a cunoaşte motivul real al bucuriei, vestea Învierii Domnului. De pildă, în tradiția iudaică se mai păstrează nobilul obicei al meselor festive, numite seder, în care capul familiei oficiază un adevărat cult casnic și în care le reamintește celor de la masă, care este adevăratul motiv al sărbătorii și întâlnirii, într-un gest de recunoștință îndreptată spre Dumnezeu, care i-a adus împreună. Mai mult, în mod simbolic la această masă este lăsat un loc liber rezervat Oaspetelui, prezent simbolic la bucuria oricărei familii. Dincolo de faptul că acest gest rearticulează adevăratele relații dintre membrii familiei, el transformă orice întâlnire și sărbătoare umană într-un moment de comuniune sufletească cu Dumnezeu, prezent sub chipul musafirului sau chiar al străinului, care îți intră în casă de sărbători.

Pentru toate acestea omul trebuie să își trăiască în primul rând sărbătoarea în dimensiunea ei sufletească, să-și vină în sine și să simtă mai mult bucuria unică a vieții, în sentimentul că se alătură tuturor ce au sărbătorit Paştile înaintea lui, cu toată bogăţia de tradiţii.

Și dacă tot ne apropiem de Paști, Sărbătoarea prin excelență, să nu cădem în ispita de a trăi acest miracol doar la nivel exterior, ci mai ales să ne dorim ca învierea să se producă în sufletele noastre și de acolo, să o oferim celor de lângă noi, în daruri de iertare, bucurie, pace, blândețe, bunătate. Toate aceste gesturi ascund nevoia sufletului de a se deschide spre întâlnirea cu semenii și de a se oferi pe sine, așa cum Dumnezeu are nevoie de noi, pentru a se oglindi pe Sine în bucuriile știute și neștiute pe care ni le face.

Sărbătoarea înseamnă pregătire, emoție, deschiderea inimii, dar mai presus de toate înseamnă căutarea lui Dumnezeu și a semenului cunoscut sau nu, rătăcit sau nu, întru aşteptarea marii veşti a sărbătorii Învierii Domnului, că moartea nu există.

 

Pr. Bogdan Ivanov

Nu uitaţi, Radio Cluj se poate asculta şi online AICI

miere şi muscă
Special RCJ marți, 24 octombrie 2017, 10:06

Vorba, mierea şi musca

Cu o lingură de miere prinzi mai multe muşte decât cu un butoi de oţet, zice o vorbă. Limba dulce mult aduce, ne informează alta. Limba taie...

Vorba, mierea şi musca
party
Special RCJ joi, 12 octombrie 2017, 15:53

A face de petrecanie

Expresia „a face de petrecanie” înseamnă a omorî pe cineva, cu varianta „a-şi face de petrecanie”, a-şi stopa singur...

A face de petrecanie
om bogat om sarac
Special RCJ luni, 28 august 2017, 15:41

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț

Da, omul acela cântat, lăudat şi compătimit, dat mereu exemplu de păstrător al tradiţiilor şi al sevei neamului. Omul nostru simplu nu are...

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț
limba_romana_apsa
Special RCJ miercuri, 16 august 2017, 19:12

Limba noastră-i o comoară?

„Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată.” Sunt primele versuri dintr-o...

Limba noastră-i o comoară?
Special RCJ vineri, 28 iulie 2017, 15:15

Circul, mai presus de pâine

În Roma antică, un gladiator a murit la 22 de ani, celebru si adulat. Când i s-a facut inventarul, stupoare: în 3 ani, junele adunase, ca...

Circul, mai presus de pâine
Special RCJ vineri, 14 iulie 2017, 08:33

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!

Este fraza care conţine esenţa răului ce ne macină societatea şi economia. Parveniţii nu pot concepe că succesul nemeritat poate provoca şi...

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!
Special RCJ duminică, 2 iulie 2017, 10:24

Fiecare pasăre pre limba ei piere

Scandalul de sâmbătă de la Cluj, cu juna actriţă luată pe sus de jandarmi (pe motiv că a refuzat să plece de la un miting pe care-l sabota)...

Fiecare pasăre pre limba ei piere
Special RCJ marți, 20 iunie 2017, 14:39

Dor de Domnul Trandafir

1. Într-o şcoală clujeană cu pretenţii (deşi posesoare a unui număr remarcabil de derbedei), o dirigintă îşi “sacrifică” unul dintre...

Dor de Domnul Trandafir