Subiectul zilei: Situaţia adăposturilor antiaeriene din Transilvania
Poate că puţină lume ştie că salina de la Turda a fost folosită în timpul celui de-al doilea război mondial ca adăpost antiaerian. Galeriile ei adăpostesc astăzi turiştii dornici de frumos.
Adăposturile antiaeriene din marile oraşe, în care oamenii s-ar putea ascunde în caz de război, au fost lăsate de izbelişte în marea lor majoritate, deşi conform legii, ele ar trebuie să fie funcţionale. O parte au devenit cămări pentru murături sau au fost transformate în parcări.
Specialiştii spun însă că aceste construcţii au devenit inutile în condiţiile în care tehnica militară a avansat.
Maramuresul, spre exemplu, are peste 90 de adăposturi de protecţie civilă. Majoritatea, peste 50, sunt în Baia Mare.
În caz de conflict armat, adăposturile existente la nivelul judeţului Cluj ar asigura spaţiu pentru protejarea a 90 la sută din populaţie, potrivit ISU.
Joi, la subiectul zilei aflăm dacă oamenii ştiu unde sunt amplasate adăposturile antiaeriene şi care este situaţia lor în Transilvania.
Articol editat de Andrei Cretoiu, 12 martie 2015, 07:10 / actualizat: 12 martie 2015, 14:15
Redacţia
………………………………………………………………………………………………………………………
SATU MARE
Fondul de adăpostire pentru populaţie şi salariaţi de pe raza municipiului Satu Mare este gestionat de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, înfiinţat în anul 2008. Călin Cotan, coordonatorul SVSU, afirmă că fondul de adăpostire constă în 93 de adăposturi de protecţie civilă special construite, cu o capacitate de 12,048 persoane, 381 adăposturi amenajate în subsolurile clădirilor-cu o capacitate de 5.970 persoane şi 265 de adăposturi familiale, construite conform legislaţiei în vigoare. Totodată, la operatori economici şi instituţii publice existã 382 de adăposturi simple de protecţie civilã, cu o capacitate de 24.026 asigurând protecţia populaţiei în proporţie de 18,7 la sută.
Pe lânga acestea, administraţia locală dispune şi de un punct de comandă, aflat la subsolul Spitalului Judeţean, spaţiul fiind prevăzut cu şapte încăperi cu o suprafaţă totală de peste 200 mp. Alarmarea populaţiei despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, cu substanţe toxice de luptă sau cu agenţi patogeni, se execută prin sisteme şi mijloace de alarmare constând în 5 sirene electronice, 47 de sirene electrice-centralizate-o sirenă mobilă, o sirenă dinamică, 25 de staţii de radioficare şi radioamplificare şi 14 moto-sirene şi fluiere cu abur.
Stela Tudor
