Ascultă Radio România Cluj Live

Dl. Iohannis şi Schengen

În România, tema Schengen a devenit în ultimii ani o chestiune de prestigiu naţional, întrucât aderarea la Uniunea Europeană din anul 2007 nu a adus automat si pătrunderea în spaţiul de liberă circulaţie. Motivele sunt multiple şi le vom vedea mai jos.

Dl. Iohannis şi Schengen

Articol de , 11 februarie 2015, 14:02

Până acolo însă merită spus că Europa secolulul 20 a fost o Europă a graniţelor şi controalelor la frontiere, deseori chiar între statele occidentale. Sunt faimoase încă şicanele pe care le făceau grănicerii francezi germanilor şi vice-versa, încă în anii 60 si 70. Ideea instituirii unui spaţiu de liberă circulaţie se naşte relativ târziu, iar tratatul din 1985 pune în sfârşit pe hârtie nobilele principii la călătoriilor fără controale la frontieră. Primele state semnatare (în mica localitate luxemburgheză Schengen) au fost atunci  Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Olanda, care și-au deschis între ele granițele zece ani mai târziu. Astăzi sunt 27 de state care au implementat efectiv acordul Schengen, unele nefiind membre ale Uniunii Europene  – bunăoară Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechentenstein. Paradoxal, există şi state comunitare ca Marea Britania şi Irlanda ce nu sunt parte a acestui acord.

Care să fi fost resortruirle care au împins câteva state europene, între care şi Franţa şi Germania, foşti duşmani istorici, să renunţe benevol la controalele la frontiere? Motivaţia profundă ţine de voinţa integrării cât mai complete pe care liderii europeni de atunci au dorit-o, realizând miza uriaşă pe termen lung. Cunoaşterea reciprocă şi implicit diminuarea tensiunilor şi prejudecăţilor dintre state şi popoarele lor se poate obţine mult mai uşor prin facilitarea la maxim a cunoaşterii celuilalt, iar asta se face cel mai simplu mergând efectiv acolo şi trăind diversitatea la faţa locului.

Între timp zona de liberă circulaţie Schengen s-a extins la întreaga Uniune Europeană, minus România, Bulgaria, Cipru şi Croaţia. De ce nu aparţine încă ţara noastră acestui spaţiu, cu toate că îndeplineşte criteriile tehnice de aderare? Corupţia endemică din România şi Bulgaria este o cauză de îngrijorare atât de profundă în multe ţări occidentale, încât acestea au legat admiterea în Schengen de rezultate concrete în lupta împotriva acestui flagel şi, în Bulgaria, a criminalităţii organizate, chit că, în fapt, criteriile sunt exclusiv tehnice. Cu toate acestea, cuplarea Schengen-justiţie este unul din puţinele moduri eficace de a constrânge ţări neperformante nu doar să mimeze combaterea corupţiei (în special a celei politice), ci efectiv s-o şi facă.

Vizita de marţi la Paris a preşedintelui Klaus Iohannis şi întrevederea sa cu Preledintele Hollande a pus din nou pe tapet chestiunea România în Schengen, vis-a-vis de care, în ultimii ani, diverse ţări europene s-au opus uneori vehement. Nu mai departe de Franţa, premierul Jean-Marc Ayrault vorbea în  iulie 2013, la Bucureşti, despre intrarea „imediată”, în câteva luni, a României în Schengen, cu graniţele aeriene: „Eu aşa îi doresc României, deoarece este pregătită”. Acelaşi premier francez declara în octombrie 2013: „Cum condiţiile nu sunt îndeplinite (….), răspunsul nu este posibil la 1 ianuarie 2014”. Franţa se răzgândise pe fondul impopularităţii socialiştilor. Acum, Preledintele Hollande a declarat, în prezenţa omologului său român, că: ”România este pregătită să îşi ia unele angajamente (..) Vreau ca joi, la Consilul European, să ne putem coordona, pe toate dispoziţiile ce ţin de frontiere, pentru a controla mai bine intrările şi ieşirile pe continentul european”. Aşa stând lucrurile, este foarte posibil ca dl. Iohannis, prin schimbarea pe care o reprezintă, să fi reuşit să inspire îndeajuns de multă încredere, încât Consiliul European de la Bruxelles să facă vorbire măcar de graniţele aeriene şi cele maritime, dând un termen încurajator. Pentru cele terestre va mai trebui probabil încă un MCV şi alţi câţiva peşti mari, cum se referea fostul comisar pentru extindere Verheugen la politicienii români corupţi, care să ajungă în năvodul tot mai nemilos al DNA.

 

Cristian Ivaneş

Etichete:
Cortinele de fier ale noii Europe
Politică Externă vineri, 12 decembrie 2014, 11:15

Cortinele de fier ale noii Europe

Cu două luni în urmă, însărcinatul american cu afaceri ad interim la Budapesta, Andre Goodfriend, arunca în aer relațiile ungaro-americane...

Cortinele de fier ale noii Europe
„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”
Politică Externă marți, 11 noiembrie 2014, 11:37

„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”

Ziua de 11 a lunii a unsprezecea, 1918. După patru ani de război, la cinci dimineaţa, francezii şi germanii semnează armistiţiul întru-un...

„Cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată”
Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală
Politică Externă duminică, 9 noiembrie 2014, 12:34

Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală

Căderea zidului berlinez la 9 noiembrie 1989 marchează nu doar eșecul lamentabil al experienței RDG-iste, ci și sfârșitul divizării...

Cum a căzut zidul Berlinului din greșeală
De la mâna întinsă, la glonț
Politică Externă marți, 4 noiembrie 2014, 04:47

De la mâna întinsă, la glonț

Era într-o luni seara, iar la Tel Aviv vremea începutului de noiembrie e încă blândă. Primul ministru Yitzhak Rabin tocmai participase la un...

De la mâna întinsă, la glonț
Politică Externă sâmbătă, 1 noiembrie 2014, 11:20

Luminiţele bunului simţ

O sută de mii de oameni au ieşit în stradă marţi seara, 28 octombrie, la Budapesta, înfruntând frigul şi dezgustul, pentru a arăta lumii că...

Luminiţele bunului simţ
Politică Externă miercuri, 29 octombrie 2014, 14:01

Libertatea care luminează lumea

Era o vreme când America era cu adevărat pământul făgăduinţei. Spre sfârşitul secolului al 19-lea, săracii Europei, şi nu doar ei, vindeau...

Libertatea care luminează lumea
Politică Externă vineri, 24 octombrie 2014, 14:56

Naţiunile Unite şi pacea mondială

Astăzi lumea întreagă marchează Ziua Naţiunilor Unite, succesoarea Ligii Naţiunilor din perioada intrbelică. După cel de al doilea război...

Naţiunile Unite şi pacea mondială
Politică Externă joi, 23 octombrie 2014, 16:35

Semnificaţiile unei sărbători

Ungaria sărbătoreşte astăzi 58 de ani de la Revoluţia din 1956, într-un context ciudat şi trist, relaţiile sale cu UE şi Statele Unite fiind...

Semnificaţiile unei sărbători