Harta materială a tezaurelor româneşti
Nu strălucirea aurului şi a argintului, ci bogăţia detaliului ornamental vorbesc despre o civilizaţie pe care o redescoperim acum în original, cu expoziţia Aurul şi argintul antic al României, deschisă ieri seară la Cluj şi găzduită de Muzeul de Artă. În deschiderea expozuiţiei o hartă explicită dovedeşte densitatea extraordinară a tezaurelor descoperite pe teritoriul României, cu precădere în cursura carpatică.
Articol editat de , 5 februarie 2015, 12:40
O asemenea expoziţie probabil că nu va mai veni la Cluj decât peste o generaţie, pentru că este foarte costisitoare,cu o organizare foarte complicată. Ceea ce vă prezentăm aici sunt multe lucruri pe care le ştiţi doar din cărţile de istorie ca ilustrate esenţiale ale trecutului nostru, sau din filmele documentare de la televiziune. (directorul Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti, Ernest Oberländer- Târnoveanu, prezent la vernisajul de miercuri seară.
Mă bucur să văd istoria, inclusiv din Floreşti, din Someşeni, din zonele unde am copilărit, să văd că s-au descoperi asemenea valori culturale – comentează invitaţii la vernisaj.
Vitrinele cu piese şi panourile documentare vorbesc despre un spaţiu care acoperă, din eneolitic până la epoca migraţiilor, peste 5000 de ani de cultură şi civilizaţie în acest spaţiu al Europei. Specialiştii spun că pe nici un teritoriu european nu există atâtea descoperiri de aur şi argint câte există pe teritoriul României. Arcul carpatic a fost de-a lungul timpului şi tuturor epocilor istorice un nucleu de populaţii. A fost inima regatului dac, inima provinciei romane Dacia, este inima României şi în zilele noastre.( directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj, Carmen Csongradi)
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei participă la expoziţie cu 61 de piese, din care o parte reprezintă tezaurul de la Apahida, dar şi cele mai recente descoperiri din tezaurul prinţesei gepide de la Polus.
Bijuterii şi obiecte de podoabă: catarame, aplici, ace, cu care era prinsă îmbrăcămintea, coliere, cercei, pe toate le vedem expuse în această expoziţie extraordinară. (directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj, Carmen Csongradi)
E fantastic faptul că sunt atâtea piese adunate din multe muzee din ţară şi care pot fi văzute acum, cred pentru prima dată la Cluj. Fiind toate la un loc ne putem face o imagine destul de clară asupra evoluţiei artei argintului şi aurului pe teritoriul României – spun vizitatorii, care după mai bine de jumătate de oră de aşteptare au reuşit ieri seară să ajungă în faţa vitrinelor cu exponate.
Iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti, în colaborare cu alte 31 de muzee din ţară adună 1004 piese dintre care multe provin din expoziţia permanentă Tezaur istoric de la Bucureşti.
Este vorba de 185 de piese , din care mare parte din expoziţia Tezaur istoric. Am încercat să nu includem tezaure complete în această expoziţie itinerantă, dar am încercat să ilustrăm tezaurul în integralitatea sa. Dacă acum sunt prezente patru piese din tezaurul de la Pietroasa, avem o imagine documentară cu toate cele 12 piese . Dacă avem câteva piese din inventarele funerare de la Apahida, avem câteva fotografii în care putem vedea ansamblul celor două inventare funerare – spune comisarul expoziţiei din partea Muzeului Naţional de Istorie a României, Rodica Oanţă- Marghitu.
Dacă până în 2010 asemenea proiecte la care participau muzee româneşti vizau numai expoziţii realizate în străinătate, în ultimi patru ani Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional şi-au schimbat viziunea şi s-au întors cu faţa spre ţară – explică acest proiect expoziţional naţional directorul Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti, Ernest Oberländer- Târnoveanu.
Deschiderea expoziţiei a avut loc în prezenţa Ministrului Culturii Ioan Vulpescu:
Mă bucur că am fost prezent la această expoziţie, Aurul şi argintul antic al României. Mă bucur că e foarte multă lume şi acesta e un semn că există un public avid de cultură. De foarte multe ori trăim într-o prejudecată că publicul nu doreşte aşa ceva. Înainte de asta, să ne dăm seama dacă publicul doreşte sau nu , trebuie să fie o ofertă. Iar în Cluj există o ofertă. (Ministrului Culturii Ioan Vulpescu)
Dincolo de discursuri oficiale rămâne meritorie realizarea efortului reunit al muzeelor de istorie care prezintă în 12 oraşe din ţară acest proiect expoziţional împlinit la standardele muzeografiei anului 2015. După Cluj, unde expoziţia poate fi vizitată până în 22 martie, urmează Alba Iulia, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Craiova şi Buzău, în cursul anului 2015.
(fotografiile articolului sunt realizate de Lavinia Bocu, unul din invitaţii la vernisaj)
Oana Cristea Grigorescu
