Harta accidentelor rutiere

Aproape că nu este zi fără un accident de circulaţie!

Articol editat de Andreea Leonid, 5 februarie 2015, 07:10 / actualizat: 5 februarie 2015, 16:12

Cu toate acestea, dacă e să dăm crezare statisticii, în judeţul Cluj, numărul accidentelor rutiere înregistrate în anul 2014 a scăzut cu 25%, faţă de anul trecut. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Simona Vîrci, spune că cel mai adesea, cauza accidentelor o reprezintă viteza. Ea a mai spus că numărul persoanelor rănite grav a fost cu aproape 60% mai mic.

Unul dintre drumurile cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere este Drumul Naţional 1, între localităţile Oradea-Cluj, acesta fiind intens circulat.

Număul accidentelor rutiere grave a crescut cu aproape 50 la sută în judeţul Bistriţa-Năsăud în cursul anului trecut faţă de 2013.

Pe şoselele din judeţ s-au produs 157 de evenimente rutiere grave, fata de 107 in anul 2013, care s-au soldat cu 149 de persoane ranite grav si cu 32 de morţi. In ciuda acestui fapt, numarul contraventiilor aplicate de politistii bistriteni pentru abaterile de la prevederile Codului Rutier a scazut cu 6,28 la suta.

Şi în judeţul Sibiu, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a crescut cu 44% anul trecut.

Care este harta punctelor negre pe drumurile din Transilvania, unde au loc frecvent accidente, aflăm astăzi la Subiectul Zilei.

Redacţia

…………………………………………………
Imediat după ce au fost reabilitate, mai multe drumuri județene și naționale din Sălaj au devenit adevărate tronsoane ale morții odată cu intensificarea circulației și creșterea vitezei.

Cele mai mari probleme sunt semnalate pe drumul Zalău-Hereclean-Șimleu Silvaniei Aleșd, dar și pe drumul județean Vârșolt-Crasna-Ciucea-Județul Cluj.

Înainte de a fi reabilitate, pe aceste drumuri nu au fost semnalate aproape deloc incidente rutiere din cauza gropilor și denivelărilor care nu le permitea conducătorilor auto să apese pedala de accelerație. Situația s-a schimbat însă după reabilitare.

Pe aceste drumuri nu doar că sunt înregistrate accidente, ci și probleme deosebit de grave din cauza traficului greu, pe șosele ajungând camioane grele care sfidează avertizările privind limita de greutate. Astfel de probleme sunt semnalate mai ales pe raza comunei sălăjene Vârșolt.

Efectele circulației mașinilor grele se regăsesc asupra caselor de la marginea drumului. Autoritățile județene promit că vor intensifica acțiunile de control prin amplasarea de cântare auto, radare, dar și prin aplicarea de amenzi.

Adrian Lungu

…………………………………..

Numărul accidentelor rutiere grave a crescut cu aproape 50 la sută în judeţul Bistriţa-Năsăud în cursul anului 2014 faţă de anul precedent. Raportul anual al activităţii IPJ BN arată că pe şoselele din acest judeţ s-au produs 157 de accidente rutiere grave, faţă de 107 în anul 2013, care s-au soldat cu 149 de persoane rnite grav şi cu 32 de persoane decedate. Artera cu cele mai multe evenimente rutiere a fost DN 17, care face legătura între Transilvania şi Bucovina.

În anul 2014 s-au produs 97 de accidente pe porţiunea de 157 de km din judeţul Bistriţa-Năsăud a DN 17, soldate cu 13 morţi şi 40 de persoane rănite grav. Şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ BN, comisarul şef de poliţie Florin Dorin Hădărean spune că pe acest drum se înregistrează un trafic foarte intens şi că regimul de viteză şi indisciplina pietonilor sunt principalele cauze ale acestui bilanţ îngrijorător: „Din analizele efectuate, atât în 2013, cât şi în 2014 reiese că principala cauză a producerii accidentelor grave este nerespectarea regimului legal de deplasare, coroborată şi cu alţi factori referitori la indisciplina pietonală, cu traversări neregulamentare, îndeosebi în zona Văii Bârgăului. Lipsa trotuarelor, a caror construcţie nu a fost prinsă în proiectul de reabilitare, îi determină pe pietoni să circule pe partea carosabilă”.

Lucrurile nu stau cu mult diferit pe DN 17 A, Sărăţel – Teaca, a cărui reabilitare a fost încheiată în toamna anului trecut. „Am avut în trimestrul trei o creştere de 500 la sută a accidentelor pe acest drum. Cauza – s-a terminat de aşternut îmbrăcămintea asfaltică, era efectuat marcajul, dar nu erau încă instalate indicatoarele. Printr-o intervenţie promptă a noastră, am reuşit să limităm numărul de accidente, la nivelul celor din 2013” (Comisar şef Florin Hădărean).

Pe DN17 C şi DN 17 D, care fac legătura cu Maramureşul istoric, respectiv cu nordul Moldovei prin Pasul Rotunda, problema este calitatea suprafeţei de rulare. „Pe aceste drumuri se fac doar cârpituri, pentru că nu au fost reparate ca lumea de când a fost turnat betonul pe ele, pe vremea lui Ceauşescu. Drumurile sunt înguste, circulaţia este intensă şi una, două ajungi în şanţ, că trebuie să fereşti şi gropile. Uneori ni se opreşte motorul de la atâtea gropi” (şofer).

Surse din cadrul CNADNR spun că au fost demarate şi procedurile de reabilitare a celor două artere rutiere din nordul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Florin Săsărman

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Sibiu
Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere la nivelul judeţului Sibiu a crescut cu 44 la sută în anul 2014.
Obiectivul stabilit la nivelul Uniunii Europene este ca numărul deceselor pe şosele să scadă cu 50 la sută până în anul 2020. Cu toate acestea, în judeţul Sibiu, bilanţul persoanelor decedate în accidente rutiere este îngrijorător, numărul lor crescând cu 44 la sută comparativ cu anul 2013. Elena Welter, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Sibiu: „În cursul anului 2014, pe raza judeţului Sibiu s-au produs 440 de accidente rutiere, soldate cu decesul a 46 de persoane, rănirea gravă a 223 şi rănirea uşoară a altor 450 de participanţi la trafic. Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere cu consecinţe grave au fost viteza excesivă şi neadaptată condiţiilor de drum, neacordarea de prioritate autovehiculelor, neacordarea de prioritate pietonilor şi indisciplina pietonală. Principalele cauze ale accidentelor pe raza municipiului Sibiu au fost neacordarea de prioritate precum şi traversarea neregulamentară. În ceea ce priveşte distribuţia temporală, cele mai multe accidente s-au produs în zilele de miercuri iar cele mai vulnerabile ore la producerea accidentelor au fost orele 15 -17.”(Elena Welter)

Gabriela Benchea, instructor auto, ne spune cum învaţă tinerii să se descurce în asemenea situaţii de criză, la şcoala de şoferi:„Conducerea agresivă poate cauza accidente cu urmări foarte grave şi este reprezentată prin viteză excesivă, schimbarea frecventă şi bruscă a benzilor de deplasare fără a se efectua asigurare, nesemnalizarea schimbării poziţiei de mers a autovehiculelor. La şcoala de şoferi, cursanţii sunt pregătiţi, pe lângă orele de conducere şi cele teoretice conform programei şcolare, şi pe simulator autorizat, unde pot întâlni situaţii critice din trafic şi pot exersa conducerea specifică pentru fiecare anotimp în parte.”(Gabriela Benchea, instructor auto)

La nivelul judeţului Sibiu, din 2010 până în 2014 inclusiv, numărul accidentelor rutiere grave a depăşit pragul de 200 de astfel de incidente.

Cristian Florea