Fabrica de artă
Între două avioane, între două vernisaje, între două sedii, la Cluj şi Berlin, directorul Galeriei Plan B, curatorul Mihai Pop circumscrie contextul apariţiei la Cluj a Fabricii de pensule, un spaţiu recunoscut al artei contemporane româneşti, care oferă o alternativă la consumul cutural instituţionalizat.
Articol editat de , 15 ianuarie 2015, 14:51 / actualizat: 16 ianuarie 2015, 12:17
Fabrica de pensule a fost făcută de o generaţie de artişi, poate e prima generaţie care nu şi-a propus o reuşită prin emigrare. Noi nu am dorit să emigrăm niciodată.
În 29 ocombrie 2009 un grup de tineri artişti independenţi inaugurau la Cluj Fabrica de pensule, un spaţiu alternativ de artă contemporană.
Era un spaţiu gol, abandonat, care urma să fie modificat. Nouă, celor care am văzut pentru prima oară spaţiul, ni s-a părut extraordinar ca potenţial. Cred că a fost dragoste la prima vedere. Ne-am uitat unii la alţii şi am spus: ăsta-i spaţiul nostru! – rememorează Miki Branişte, directoarea ColectivA, momentul descoperirii locului.
Fosta fabrică de pensule produce astăzi artă contemporană în 7 galerii de artă, peste 30 de ateliere de artişi, două săli de spectacol şi 5 sedii ale unor organizaţii culturale. Publicul artei contemproane vine la Fabrică pentru un festival internaţional de arte performative, Temps d’Images, o stagiune de spectacole, Linia de producţie, şi seri de vernisaje concentrate, desfăşurate simultan în toate galeriile Fabricii.
Cred că cel mai important este să sprijinim consumul cultural în mod constant, şi asta încercăm noi cei din mediul independent să facem la Cluj şi peste tot. Clujul este un exemplu bun pentru felul în care poate să schimbe cultura consumul cultural, la modul general, al cetăţenilor simpli, nu neapărat al acelor interesaţi în mod explicit de cultură, sau care sunt specializaţi în domeniul acesta. Asta merge mână în mână cu faptul că artiştii sunt cunoscuţi în primul rând în străinătate şi după aceea ajung şi la urechile noastre succesele lor. (Corina Bucea, membru în consiliul director al Fabricii de pensule)
Astăzi, după 5 ani de activitate, Fabrica a validat demersul tinerilor artişti de a-şi crea contextul şi a contribuit la plasarea Clujul pe poziţia a treia în topul celor 12 Oraşe ale artei viitorului. Desigur numele unor artişti români, azi cu cotă internaţională, este indisolubil legat de Fabrica de pensule, iar Galeria Plan B este nucleul acestei ascensiuni spectaculaoase:
E adevărat, vin foarte mulţi oameni în vizită la noi, mulţi curatori, mulţi galerişti, sunt simpozioane internaţionale interesante care se ogranizează la Fabrica de pensule. Da, a devenit un loc certificat, într-un fel, din exterior.( directorul Galeriei Plan B Mihai Pop)
Mihai Pop confrimă ideea că Fabrica e un fenomen generaţional care dorea să ofere o alternativă la excesiva concentrare a producţiei culturale în instituţii.
Este clar o generaţie care vrea altceva. Era însă şi un context prielnic. Nu vreau să fiu ipocrit şi să nu amintesc că am prins şi un moment foarte bun, un moment când ne-am bucurat de o atenţie din partea altora tot mai mare. Probabil că acest proiect nu ar fi funcţionat cu zece ani înainte, deşi era tot libertate. Probabil că energia şi încrederea, maturitatea pe care noi le-am avut când am deschis acest spaţiu, nu le-am fi avut cu zece ani înainte. Pe de altă parte, nu ştiu în ce măsură generaţiile care vin mai doresc să se organizeze în instituţii de o anumită amploare; probabil că sunt mai mult interesaţi de ateliere mai mici, organizaţii mai dinamice şi mai de nişă. Noi totuşi am vrut un poiect care să existe pe harta oraşului şi fizic, nu e un proiect care să existe doar în spaţiul virtual.
Vineri 16 ianuarie e anunţată zi de verniaj în galeriile fabricii. Programul complet se află pe siteul http://fabricadepensule.ro/calendar/
Oana Cristea Grigorescu
