Sportul de performanţă, încotro?!

Sportul de performanţă presupune o implicare mult mai serioasă decât cel de agrement. 

Articol editat de Carmen Sas, 2 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 2 decembrie 2014, 15:41

Copilul va dobândi o serie de deprinderi şi calităţi, va fi mai puternic şi mai rezistent la îmbolnăviri. Se va obişnui cu disciplina, seriozitatea şi responsabilitatea într-o mai mare măsură. Pe de altă parte, programul copilului  va fi mult mai încărcat, mai ales dacă urmăreşte participarea la competiţii. Sportul de performanţă înseamnă costuri crescute pentru părinte din cauza echipamentelor, a hranei şi a antrenamentelor.

În aceste condiţii, tinerii mai sunt atraşi de sportul de performanţă? Din ce bani sunt finanţate cluburile sportive? Sunt întrebări care îşi vor găsi răspunsul astăzi la Subiectul Zilei.

……………………………………….

Din păcate, din cauza costurilor, sportul de performanță este practicat de doar 17% dintre copiii respondenților. O treime dintre cei care practică sport de performanță au ales fotbalul (32%), un sfert au optat pentru artele marțiale (24%), 15% pentru înot şi 7% pentru baschet. Tenisul de câmp, handbalul și dansurile sportive sunt practicate de 5%.

Peste jumătate dintre români (54%) cred că, din punct de vedere financiar, pentru o familie din România este destul de puțin accesibil să își dea copilul să urmeze un sport de performanță, iar 20% cred că este inaccesibil.

Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de IRES,  în 10 iunie 2014, pe un eşantion de 1.102 respondenți. 7% dintre cei chestionaţi spun că nu au un sport preferat. Cristalizarea preferințelor în ceea ce privește sportul este influențată de vârstă, educație și gen. Cei mai mulți dintre respondenții fără un sport preferat sunt femei (11,2%), tineri între 18 și 35 de ani (10,8%) și au studii elementare (15,4%).

…………………………………

Terenuri de fotbal degradate, vestiare care nu au mai trecut prin lucrări de modernizare de peste două decenii sau suprafeţe de antrenament lăsate uitării.

Asta a descoperit preşedintele Federaţiei Române de Fotbal Razvan Burloiu în judeţul Sălaj, unde a venit pentru a vedea încotr-o se îndreaptă fotbalul la nivel local.
Nu plec cu un gând foarte frumos şi nu sunt de loc plăcut impresionat de ceea ce văd, dar în acelaşi timp, aceasta este realitatea, pe care cu toţii trebuie s-o înţelegem şi să ne motiveze în ceea ce putem să întreprindem de acum înainte. Trebuie să facem schimbări astfel încât, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, asemenea baze sportive care, deşi există, nu pot fi folosite aşa cum ne dorim şi cum, practic, ar solicita înregistrarea unei performanţe sportive. Ne referim, atât la vestiare, cât şi la acest teren din spate terenul de zgură cum este cunoscut de cei din oraş.
Federaţia poate să facă foarte mult şi nu aş vrea să mut vina de pe umerii cuiva pe umerii altcuiva, de ce, fiincă totdeauna resursele sunt limitate şi ne referim la resursele financiare pe care autoritatea locală, primăria, consiliul local cum este cel din Zalău, le are la dispoziţie (Razvan Burloiu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal).

Potrivit lui Razvan Burleanu, în toate judeţele este nevoie de implicarea autorităţilor, pentru susţinerea şi dezvoltarea fotbalului şi, în general a sportului.

Pot să vă spun că am rămas foarte plăcut susprins şi încântat, totodată, să aflu că, în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare locală a municipiului Zalău componenta sportivă îşi găseşte un rol foarte important (Razvan Burloiu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal).

Coordonatorul Federaţiei Române de Fotbal a apreciat că România nu se confruntă cu o criză a valorilor în fotbal ci cu una care ţine mai de grabă de promovarea şi dezvoltarea celor care au talent dar şi dorinţă de a face performanţă.

……………………….

Elevă în clasa a XII-a la Liceul cu Program Sportiv din Satu Mare, Alexandra Mişca face parte din echipa de volei a Clubului Sportiv Municipal deţinătoare a titlului de campioană naţională la volei cadeţi. Alexandra a început să practice voleiul cu cinci ani în urmă, şi afirmă că fără sprijinul material al părinţilor ar fi trebuit probabil să renunţe. Ea spune că sportul de performanţă nu este susţinut suficient în România, motiv pentru care nu exclude posibilitatea să plece din ţară.
Este foarte greu să fii sportiv de performanţă dacă nu te ajută părinţii. Şansa noastră a fost antrenorul care ne-a susţinut foarte mult. Mă gândesc să plec din ţară pentru a juca la echipe care sunt apreciate şi susţinute financiar (Alexandra Mişca).
Ionel Păcurariu, directorul Liceului cu Program Sportiv unde este elevă Alexandra, afirmă că pentru a putea da sportivi de performaţă, este necesară mai întâi susţinerea sportului de masă.

Alexandra

Baza sportului de performanţă este sportul de masă, sportul şcolar. Cluburile sportive şcolare, liceele cu program sportiv, cele care susţin sportul de masă, ar trebui sprijinite mai mult deoarece de aici se ridică sportivii de performanţă (Ionel Păcurariu, director LPS Satu Mare).
Prinsă între şcoală şi sport, pentru a-şi continua cariera de sportivă de performanţă, Alexandra se antrenează de două ori pe zi, ceea ce nu-i lasă loc pentru alfel de activităţi sau mici plăceri personale.

Redacţia