Istoria se face cu intelectuali angajaţi
Cea mai veche Constituţie europeană încă funcţională, adoptată la 17 mai 1814, a transformat Norvegia dintr-o monarhie absolută într-o monarhie constituțională. 1814, un an agitat pentru istoria Norvegiei, a însemnat şi intrarea sa într-o uniune cu Suedia, dar în condiţiile păstrării propriei Constituţii si a unui Parlament. Modificată de mai multe ori, dar niciodată înlocuită de un nou document, Constituția norvegiană ca fundament al societăţii moderne şi democratice a fost comentată luni 24 noiembrie, la sala Club a Colegiului Academic al UBB Cluj, de către scriitorul norvegian Edvard Hoem.
Articol editat de , 25 noiembrie 2014, 15:30 / actualizat: 2 decembrie 2014, 14:02
Această Constituţie nu era foarte democratică dar era foarte radicală în anumite privinţe, mai ales că noi am intrat apoi în uniune cu Suedia, iar Parlamentul nostru a reuşit în relaţie cu Suedia să apere aceste puncte radicale.Uniunea cu Suedia a durat aproape 100 de ani, dar cu toate acestea am urmat o cale democaratică. Unul dintre punctele radicale se referă la dreptul la liberă exprimare, altul se referea la faptul că Parlamentul putea să aibe ultimul cuvânt într-un conflict pe care l-ar fi putut avea cu Guvernul. Parlamentul trebuia să schimbe, totuşi, câteva puncte din această Constituţie, cum ar fi, de exemplu, dreptul universal la vot. În 1814 doar cei ce aveau prorpietăţi şi erau militari aveau dreptul să voteze; votul general pentru bărbaţi s-a introdus din 1898 şi tot atunci am instituit un steag doar cu însemnele norvegiene, fără însemnele uniunii cu Suedia. Cel care a fost iniţiatorul acestor măsuri este Bjornstjerne Bjornson, scriitor în care am devenit expert în ultmii ani. Bjornstjerne Bjornson, literat, poet, romancioer, dramaturg, a fost şi un mare reformator al societăţii. Când a murit (1910) era deja cunoscut în întreaga lume, era premiat Nobel, iar povestirile lui despre ţărani au avut un succes internaţional. (scriitorul Edvard Hoem)
Scriitorul norvegian Edvard Hoem a susţinut marţi 25 noiembrie la Cluj o conferinţă în limba norvegiană, la Facultatea de Litere, în faţa studenţilor programului de limbă şi literatură norvegiană.Tradiţia literaturii norvegiene a consacrat scriitorul angajat, implicat în modelarea societăţii, de care nu e străină nici opera lui Edvard Hoem.
În ce mă priveşte, scriu adesea în ziarele norvegiene despre problemele politice. Eu sunt un scriitor mai clasic, abordez aspectele sociale, dar traduc şi Shakespeare. (scriitorul Edvard Hoem)
Romancier, dramaturg, poet, creaţia litearară a scriitorului Edvard Hoem nu e încă tradusă în limba română. Ultimul roman a aparut acum două săptămâni, în 7 noiembrie, şi se intitulează Slattekar i himmelen (Cosaşul din cer). Sperăm să citim şi în limba română romanele lui Edvard Hoem, mai ales că avem la Cluj în persoana profesorului universitar Sanda Tomescu Banciu un reputat traducător şi important promotor al literaturii norvegiene în România.
(Traducerea interviului a fost realizată prin amabilitatea doamnei Sanda Tomescu Baciu.)
Oana Cristea Grigorescu
