Ascultă Radio România Cluj Live

Trecutul recent neclarificat, interviu cu Gianina Cărbunariu

Anul acesta festivalul Temps d’Images inaugurează conceptul de artist asociat şi o invită pe Gianina Cărbunariu, regizor şi dramaturg, liderul generaţiei sale, ca deschizător de program.   Am stat de vorbă cu Gianina Cărbunariu despre acest concept şi ce înseamnă el pentru un festival, dar şi despre ultimul său spectacol, De vânzare, care continuă explorarea temelor inspirate din prezent, din istoria noastră recentă.

Trecutul recent neclarificat, interviu cu Gianina Cărbunariu

Articol de , 12 noiembrie 2014, 11:57 / actualizat: 12 noiembrie 2014, 19:43

Oana Cristea Grigorescu: Care e interesul artistului pentru a-şi asocia numele cu festivalul?

Gianina CărbunariuÎn cazul meu, eu sunt unul dintre artiştii prezenţi în ultimii ani în festival. Am fost cu spectacolele x mm din y km, Tipografic majuscul, Tigrul sibian, deci, cumva, sunt de-a casei, sunt asociată ca imagine atât cu festivalul, cât şi cu producătorul festivalului, colectivA. Ei au produs x mm din y km, un spectacol de-al meu din 2011, care a avut premiera chiar aici în acea ediţie a festivalul Temps dImages. Această asociere e un lucru firesc în cazul meu, dar pe de altă parte mi se pare important pe viitor ca artistul asociat, dincolo de focusul pe creaţia lui, să poată fi coprodus de festival. La mine s-a întmplat asta înainte de a fi devenit artist asociat. Aşa se face că am fost produsă de colectivA înainte să fiu autorul asociat al unei ediţii.  

OCG: Ultima premieră, cea de la Teatrul Odeon din Bucureşti e acum prezentă în festival. De vânzare e un spectacol care, din nou, se inspiră din realitate, din realitatea terenurilor agrabile acumulate în puţine mâini, ceea ce duce la dispariţia treptată a ţăranului ca mic producător. De unde tema aceasta şi cum s-a dezvoltat ea în spectacol?

GC: Sunt mai multe teme în acest spectacol, dar legat de asocierea mea cu festivalul s-a întâmplat un lucru foarte interesant: tema festivalului, Ce ne hrăneşte?, coincide cu preocupările mele ca artist. A fost o întâmplare fericită că şi pe mine şi pe Miki Branişte, pe cei de la colectivA, ne-a  preocupat cam în acelaşi timp, aceeaşi temă. Cu siguranţă nu  numai pe noi, dovadă e faptul că în festival sunt foarte multe producţii legate de hrană, de foame, de lucruri care ne hrănesc într-un fel sau altul. Tema mare a spectaciolului De vânzare nu are legătură doar cu România. Tema acaparării de terenuri priveşte de fapt întreaga Europă, chiar întreaga lume în acest moment. De fapt lucrurile sunt legate între ele. Acapararea de terenuri în România e făcută în mare măsură şi de investitori străini, nu numai de  companiile româneşti pe care le cunoaştem. Şi atunci, e o temă internaţională în acest moment, iar spectacolul în sine face parte dintr-un proiect mai mare, internaţional, numit Hunger for Trade.

OCG: Ca artist asociat ai fost invitată să recomanzi la rândul tău un artist care te-a hrănit, care te-a impresionat. Astfel vedem, miercuri 12 nov., un film cu o temă pe care ai explorat-o dramaturgic într-un spectacol, aceea  a vânzării saşilor de către statul comunist român, către statul german. Filmul se numeşte Paşaport de Germania.

GC: Da. Eu sunt foarte interesată în spectacolele mele de acest trecut recent, iar în multe dintre cele din ultimii ani revine tema unui trecut recent neclarificat. Sunt teme care preocupă în acelaşi timp pe foarte multă lume. Aşa e şi tema festivalului, Ce ne hrăneşte?. În cazul vânzării saşilor şi şvabilor ne-am întâlnit cu regizorul Răzvan Georgescu. Eu i-am recomandat nişte oameni cu care vorbisem, făcusem interviuri în Germania pentru spectacolul meu. M-am bucurat foarte mult că Alexandru Solomon a decis să producă filmul Paşaport de Germania, pentru că  e adevărat că teatrul poate stârni un interes, însă cred că un film poate avea o vizibilitate mult  mai mare. E ceea ce s-a şi întâmplat în Germania, noi am avut oameni care au venit de la distanţe mari la Munchen să vadă spectacolul meu, mai ales că e o temă importantă, o temă care  arată că avem un trecut comun European, încă neclarificat, sau parţial clarificat. E drept, un trecut nu întotdeauna foarte luminos, cum e acesta al vânzării saşilor şi şvabilor de către guvernul comunist român către guvernul german, dar avem un trecut comun.  Recomand cu mare căldură întâlnirea publicului din Cluj cu acest film.

De asemenea,  nu e doar un singur artist pe care îl recomand în acest festival, sunt mulţi artişti din Cluj cu care eu am lucrat. Mă opresc la Ciprian Mureşan şi recomand filmele lui, mai ales că Protestez împotriva mea e un proiect la care am colaborat, pe care îl vedem pe toată durata festivalului la Fabrica de pensule în noua secţiune de arte vizuale.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Oana Cristea Grigorescu

Consolidarea – 2015 în teatrul independent
Cronica prescurtată miercuri, 6 ianuarie 2016, 12:52

Consolidarea – 2015 în teatrul independent

2015 a fost anul consolidării independenţilor în teatrul alternativ, la Cluj cel puţin.  Am vorbit frecvent la acest microfon despre...

Consolidarea – 2015 în teatrul independent
Teatrul Maghiar
Cronica prescurtată marți, 5 ianuarie 2016, 13:31

2015 la TMS

Retrospectiva teatrală 2015 la Teatrul Maghiar de Stat Cluj e descrisă concis în programul afişului lunii ianuarie, din care nu lipseşte nici...

2015 la TMS
Cea mai periculoasă carte din lume?
Cronica prescurtată marți, 5 ianuarie 2016, 10:40

Cea mai periculoasă carte din lume?

De ce trebuie publicat Mein Kampf?  se intitulează editorialul numărului din decembrie al revistei franceze Magazine litteraire. Tot în...

Cea mai periculoasă carte din lume?
Anul tinerilor la TNC
Cronica prescurtată luni, 4 ianuarie 2016, 13:13

Anul tinerilor la TNC

Începutul de an sugerează bilanţul partial, de la jumătatea stagiunii teatrale. Vă propun să parcurgem săptămâna aceasta teatrele clujene...

Anul tinerilor la TNC
Cronica prescurtată luni, 21 decembrie 2015, 14:01

În cultură accentul face diferența – Radio Cluj spre 2016

Sfârșitul de an e vremea bilanțului, momentul când ne întrebăm ce am realizat,  încotro mergem mai departe, mai ales că lumea în jur...

În cultură accentul face diferența – Radio Cluj spre 2016
Cronica prescurtată marți, 15 decembrie 2015, 12:31

Harta şi teritoriul liniei – Hermina Csata la MAC

Compoziţiile somptuoase ale Herminei Csata se împlinesc în sălile festive ale Muzeului de Artă Cluj, unde pot fi văzute până în 10 ianuarie...

Harta şi teritoriul liniei – Hermina Csata la MAC
Cronica prescurtată vineri, 11 decembrie 2015, 13:04

Clujul în finala pentru Capitală Culturală Europeană

Clujul şi Baia Mare au intrat în finală pentru stabilirea oraşului din România care va deţine în 2021 titlul de Capitală Culturală...

Clujul în finala pentru Capitală Culturală Europeană
Cronica prescurtată joi, 10 decembrie 2015, 13:38

Tradiţia nu e scrisă în partitură- Bal mascat la ONRCluj

  O premieră atipică propune duminică, 13 decembrie, ora 18.30, Opera Naţională Română Cluj-Napoca cu Bal mascat de Giuseppe Verdi,...

Tradiţia nu e scrisă în partitură- Bal mascat la ONRCluj