Ascultă Radio România Cluj Live

Transilvania văzută la radio: Contemplatorul – omul satului atemporal

ciobanas-1024x599

Transilvania văzută la radio: Contemplatorul – omul satului atemporal
Foto: Năluca

Articol de , 22 octombrie 2014, 22:00 / actualizat: 23 octombrie 2014, 10:13

 

Ciobănaşii lui Nicolae Grigorescu au consacrat un personaj de secol XIX, care a supravieţuit până azi.

Contemplatorul este un personaj atemporal, un nemuritor, oricât de repede s-ar stinge din viaţă. Un om care îl descoperă pe celălalt cu multă privire de bucurie în ochi, care dincolo de faptul că se lasă decoperit de celălalt, face un fel de pact cu tine: te ia în căruţa lui cu gânduri şi te lasă să îl iei în căruţa ta cu fapte. (artistul fotograf  Dorel Găină)

În copilărie te aşezi cu spatele pe iarbă, te uiţi la cer, se plimbă norii şi tu poţi să visezi. În diversele momente ale omului simplu el trăieşte senzaţia asta…(artistul fotograf  Feleky Karoly)

Contemplatorul e personajul care traversează epocile şi reuşeşte să trăiască în acord cu ritmurile naturii.  În excursiile noaste prin satele transilvane  merită să fim atenţi nu doar la peisaj, ci şi la peisajul uman.

Această prezentare necesită JavaScript.


Încerc, în toate fotografiile mele, să surprind fie atmosfera locului, fie tipul de personaje care sunt dominante în spaţiul respectiv, surprinşi în nişte gesturi unice. E gestul omului simplu în contact cu un fel de mediu care i se potriveşte teribil. (artistul fotograf  Feleky Karoly)
O carte de autor, intitulată Spiritul locului (editura Mega), semnată de doi artişti fotografi, surpinde tocmai acest personaj: contemplatorul.  Omul în acord cu natura e cel care dă spiritul locului. Feleky Karoly şi Dorel Găină au parcurs satele din Transilvania şi Moldova. Deşi ambii sunt fotografi, imaginile alb-negru realizate de Feleky Karoly sunt comentate de poemele lui Dorel Găină şi ating un subtil  acord imagine-text. (vezi poeziile la finalul articolului)
 
Feleki Karoly Coperta Spiritul locului

Scriu poezie dar nu-i spun poezie, ci îi spun zicere, sau şoapte. Acesta a fost al doilea moment în viaţă în care cineva a intervenit în modelarea zicerilor mele. Îi aduceam textul lui Feleky Karoly, el spunea: e prea vesel, e prea trist, schimbă aici… Iată că am putut conlucra. De multe ori am fost lângă el în momentul în care făcea fotografiile. Am şi eu multe dintre cele făcute de el. Ale mele nu sunt atât de bune şi a fost uşor să le aduc şoapte de dezvăluire ale acelui personaj – ne explică Dorel Găină procesul scrierii poemelor.

O imagine neclară redă o siluetă feminină în ceaţă. Undeva, pe o creastă de deal rătăcită, femeia e parte din peisaj, iar îngerul locului o însoţeşte tăcut. Tăcerea e unitatea de măsură a gândurilor acestor oameni simpli, a căror viaţă e acordată la ritmul anotimpurilor.

Fotografiile sunt făcute în satele din Transilvania, Moldova şi Republica Moldova, între 1980 şi 2010. Am avut, în perioada în care am cutreierat satele acelea sentimntul că asist la ceva care cu siguranţă nu va mai fi, în zona de est a Europei, un fel de om contemplativ, leneş. Undeva între leneş şi contemplativ, omul acesta  îşi trăieşte în tihnă zilele. (artistul Feleky Karoly)

Spiritul locului. Rezervaţia, cartea artiştilor Feleky Karoly şi Dorel Găină,  ne sugerează excursii personale în satele transilvane. După modelul cărţii plecăm înarmaţi cu un aparat de fotografiat şi un carnet de însemnări. Lectura poemelor şi a imaginilor e primul pas în călătoria fără destinaţie precisă.  Pe drum vom redescoperi, atenţi la oameni, pe cei care, încă, trăiesc în ritmul natura; oameni de la care să reînvăţăm să ascultăm liniştea.

 

Bunic

Bunic

Aşteaptă

cel mic să-nceapă

sau să termine moşul

povestea cu zâne

şi cu merele de aur.

Aşteaptă cel bătrân

să-i vină

pensia amânată

de noile certuri…

parlamentare

Aşteaptă apocalipsa

uimită

să-nceapă

sau să se termine

uitata autostradă

că doar n-o să vină ea

aşa cu fusta suflecată

prin gropile

şi noroaiele transbalcanice.

Fetiţa cu vreascuri

Fetiţa cu vreascuri

Amirosind

a preafericit zeu păgân

fetiţa cu beţe

nu-i fetiţa cu chibrituri.

N-are timp să se stingă trist

şi timid

ca-n andersena poveste

căci are de încălzit

şi de hrănit

încă vreo şapte prunci

ce-i zic că i-ar fi fraţi

şi chiar surori,

pe care ea ştie însă

că i-a găsit

de obicei uitaţi

şi mult plângând

în praful de pe drum.

Însoţitor

Însoţitor

Pierdut prin veninul de ceaţă

oraşul stingher şi definitiv orfan

ar striga a mamă şi a ambii părinţi

şi-a necesari prieteni

și-a ajutor helpuit

doar că sunetele şi necuvintele

au fost exilate deja de mult

de prea reglatele norme

ale respectării liniştii

de prin sordidele cartiere.

Grăbit, sau doar mimând, a grabă,

trece şi se petrece

pre la margine de ceţuri

un ucenic cioban şi câinele-i dalb

întrebându-se-mpreună şoptit şi năuc

cam pe unde-au dispărut

mioarele promise de mioriticele vise.

Şi poate că uimita lor durere

să vindece o clipă ar putea

spaimele destrămatului oraş pierdut

prin veninul de ceaţă

Năluca

Năluca

Singur pe lume

duhul femeii

o urmăreşte timid

şi cu grijă

să nu-i tulbure

şoaptele paşilor.

Când, obosită, ea se va opri,

cândva, undeva,

va încerca să se apropie

şi să-şi ofere braţul.

Crede că şanse ar fi

să plece apoi împreună;

oricum,

îngeri disponibili

nu se mai arată.

Vată de zahăr

Vată de zahăr

Bunica mea

şi a ta şi a tuturor

şi-a amintit

cât de ştrengăriţă

era de mult

de când nici amintirea

nu mai ştie a mărturisi

şi a pus de o şotie ultimă

şi a-ntins-o din calea morţii

care o căuta buimac

prin şură şi hambar.

De acum o vreme

până când o altă moarte

o va vâna din nou

ea se alintă

răsfăţat pe la oraş,

prin generosul trafic anonim,

şi trage zilnic câte un imens,

sărbătoresc chiolhan

cu vată roz,

de zahăr ars.

Zburatorul

Zburatorul

Salut!

Eu am să-ţi vorbesc doar din ăşti ochi.

Nu te uita cum sunt!

Ce vezi

e doar modestul meu costum de zbor.

Da,

iaca,

acuma am venit din alte lumi

de fermecate şoapte şi culori

şi-mi eşti simpatic

aşa că ţi le spun

ermetic povestit

din repede zbătutele clipiri.

 

 

Oana Cristea Grigorescu

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului
Transilvania văzută la radio luni, 27 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului

Zidul cetăţii medievale este întotdeauna fascinant! Avem un astfel de zid sau, mă rog, ce a mai rămas din el, şi la Cluj. El va face subiectul...

Transilvania văzută la radio: Cetatea medievală a Clujului
Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet
Transilvania văzută la radio duminică, 26 octombrie 2014, 20:30

Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet

Pentru ascultătorul neevreu, trebuie specificat că nu se poate trage linie de egalitate între „biserica” creştină şi...

Transilvania văzută la radio: Sinagogile din Sighet
Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj
Transilvania văzută la radio joi, 23 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj

Vioara lui Ştefan Ruha, alături de orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj încheia, în ziua de 29 decembrie 1967, concertul festiv organizat la...

Transilvania văzută la radio: Casa Radio Cluj
Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea
Transilvania văzută la radio marți, 21 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea

Revenim la Oradea şi vă propun  o plimbare la pas, potrivită pentu o zi însorită de toamnă, când lumina cade oblic şi decupează detaliile...

Transilvania văzută la radio: Casele Adorjan sau detaliul decorativ la Oradea
Transilvania văzută la radio duminică, 19 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Cetatea Oradea

Cetatea din Oradea a fost şi este elementul identitar al municipiului de pe malurile Crişului Repede. Actualul monument istorico arhitectural...

Transilvania văzută la radio: Cetatea Oradea
Transilvania văzută la radio vineri, 17 octombrie 2014, 08:19

Transilvania văzută la radio: Construcţii medievale transilvane

Românii aveau gospodăriile adunate de-a lungul apelor sau a drumurilor de acces, pentru facilitarea comunicaţiei între localităţi sau aveau...

Transilvania văzută la radio: Construcţii medievale transilvane
Transilvania văzută la radio marți, 14 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Ţara „de sub pământ” – Uriaşul de gheaţă

Ascuns în pădurile Apusenilor, departe de razele soarelui, Gheţarul Scărişoara este inconfundabil. De zeci de ani, mii de turişti coboară în...

Transilvania văzută la radio: Ţara „de sub pământ” – Uriaşul de gheaţă
Transilvania văzută la radio luni, 13 octombrie 2014, 22:00

Transilvania văzută la radio: Creasta Cocoşului din Maramureş

Toamnă. Cer albastru nesfârșit. Copaci pictați incredibil de un pictor anonim. Și roșii și galbeni, iar în depărtare, verdele întunecat al...

Transilvania văzută la radio: Creasta Cocoşului din Maramureş