Lacul Colibița, haznaua unor inconştienţi
Sute de cabane şi locuinţe situate pe malul lacului Colibiţa, din judeţul Bistriţa-Năsăud îşi deversează dejecţiile în apele lacului, pentru că nu beneficiază de reţele de canalizare sau fose septice.
Articol editat de Alina Vingan, 20 august 2014, 15:30 / actualizat: 22 august 2014, 12:42
Un recent control dispus de instituţia Prefectului a relevat o situaţie cel puţin jenantă pentru o zonă care se doreşte a fi transformată în perioada următoare în staţiune turistică.
Zona Lacului Colibiţa, de la poalele Munţilor Călimani, este recunoscută pentru frumuseţea ei naturală, mai ales după ce aici a fost construit lacul de acumulare, cu o suprafaţă de 270 de hectare.
Zonă relativ liniştită înainte de 1989, Colibiţa a fost sufocată în anii care au urmat prin construirea de cabane şi case de vacanţă, foarte multe dintre ele ridicate chiar fără autorizaţie de construire. Numai că foarte puţine dintre acestea sunt dotate cu fose septice, în absenţa reţelelor de canalizare, după cum ne-a declarat directorul societăţii judeţene de apă-canal, Aquabis.
Ioan Şandru spune că despre canalizare în acea zonă se va putea vorbi doar peste câţiva ani:
“Dintre cele câteva sute de cabane construite în zona lacului Colibiţa, doar cinci au contract cu noi, cele care oferă servicii de cazare, masă. În rest – nimeni, nimic! Noi am cuprins în etapa a doua a Fondului de coeziune investiţii pe apă şi canalizare în zonă, sper să fie păstrate în proiect, pentru că este vorba de sume mari, zona nefiind sistematizată. Şi, zic că în 3 – 4 ani vom putea discuta de reţele în zona lacului Colibiţa”.
Dacă doar cinci dintre sutele de cabane de la Colibiţa solicită servicii de vidanjare, este lesne de înțeles ce se întâmplă în cazul celorlalte cabane, multe dintre ele deversând dejecţiile gospodăresti, să le spunem aşa, direct în apa lacului, altele lăsându-le să se infiltreze în pământ, afectând astfel pânza freatică!
Lacul Colibiţa este sursa de apă potabilă a comunelor de pe Valea Bârgăului, dar şi a municipiului Bistriţa, astfel că cele două staţii de tratare a apei din aval de lac utilizează cantităţi sporite de reactivi pentru a aduce apa provenită de acolo la parametrii necesari pentru a fi potabilă, după cum ne-a confirmat acelaşi Ioan Şandru.
“Nu am găsit depăşiri ale limitelor legate de deversări. Şi colectăm din punctele nevralgice, dar parametrii sunt, ca valoare, undeva pe la jumătate din ceea ce este admis (Petru Drăgan, directorul Secţiei Bistriţa-Năsăud a Apelor Române). Reyultatele analizelor sunt, oarecum , explicabile fiindcă în Lacul Colibiţa sunt 65 de milioane de mc de apă.
Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean ne-a declarat că în urma controlului dispus de instituţia prefectului în zonă, s-a dat ca termen proprietarilor de cabane de acolo sfârşitul lunii septembrie, pentru a-şi construi fose septice şi a încheia contracte cu Aquabis pentru lucrări de vidanjare:
S-au constatat, într-adevăr, unele nereguli, aşa că am chemat comisia de verificare şi le-am spus să le dea termen de intrare în legalitate 60 de zile. Termenul va expira undeva la sfârşitul lunii sptembrie şi, pentru cei care nu se aliniază la cerinţele solicitate evident că vor fi aplicate sancţiuni potrivit legii gospodăririi apelor (Ioan Ţintean, Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud).
Aşadar, la Colibiţa, natura a dat, omul a luat. Sau, mai bine zis, omul a poluat. De aceea trebuie luate măsuri urgent pentru ca acest proces să fie stopat definitiv.
Florin Săsărman
